Când hotărârea definitivă are un viciu

Ce trebuie hotărât când hotărârea este definitivă, dar socotelile par greșite

Întrebarea de început este dacă merită să cereți ceva. După hotărârea definitivă, mulți cred că nu mai poate fi schimbat nimic. Nu este adevărat în totalitate: judecătorul de executare poate interveni asupra unor chestiuni care nu privesc fondul, dar decid câți ani se execută efectiv. Nu are termen și se poate cere de mai multe ori. Totuși, o cerere fără bază poate fi respinsă și poate irosi timp, așa că hotărârea de început este să verificați împreună cu apărătorul dacă există un viciu real.

Altă întrebare este ce anume cereți. Pot exista mai multe probleme într-o aceeași executare: o pedeapsă calculată în afara limitelor legii, o sumă a pedepselor făcută greșit, fapte care ar fi trebuit tratate ca un tot, o perioadă de detenție neluată în calcul sau o pedeapsă deja stinsă. Fiecare cerere are logica ei și probe diferite. Un apărător atent le trece pe rând, în ordinea în care pot aduce reducerea cea mai mare.

Ultima întrebare este când. Fiindcă nu există termen, tentația este să se amâne. Dar fiecare lună de executare nejustificată e o lună pierdută, iar o cerere întârziată nu mai poate corecta ce s-a executat deja. Dacă aveți motive să credeți că socoteala este greșită, începeți cât mai repede să strângeți documente. Nu așteptați eliberarea sau o altă schimbare a situației. Spuneți apărătorului tot ce știți despre hotărârile anterioare, despre perioadele de detenție și despre procesele din alte state, chiar dacă vi se par fără legătură.

Cine caută această cale și în ce situații

Cel mai des o caută cel care execută o pedeapsă formată din mai multe hotărâri și simte că totalul este prea mare. Fiecare hotărâre a fost pronunțată separat, de instanțe diferite, în momente diferite, iar nimeni nu s-a uitat la întregul tablou. El se întreabă dacă faptele nu ar fi putut fi privite ca parte din același plan, ceea ce ar reduce pedeapsa. Judecătorul de executare este cel care poate face această verificare.

O caută și cel care a stat în detenție în alt stat, înainte sau în timpul procedurii, și nu știe dacă acea perioadă a fost scăzută din pedeapsa italiană. Mulți români au fost arestați în România sau în altă țară pentru aceleași fapte, au ispășit o parte, apoi au fost trimiși în Italia. Dacă perioada nu este recunoscută, execută în plus. Cererea de a o scădea este printre cele mai importante, iar dovezile se află adesea în străinătate.

În fine, o caută familia, cu informații lacunare. Soția, părintele sau fratele au aflat că „se poate face ceva după hotărâre” și vor să știe dacă este aplicabil. Răspunsul este că depinde de situație și că nu orice neajuns poate fi corectat. Toți cei care vin aici au aceeași dorință: să verifice că socoteala pedepsei este corectă. Pagina arată ce poate fi cerut și ce documente trebuie pregătite, fără a promite că cererea va fi admisă.

Ce se schimbă în viața celui care execută pedeapsa și a familiei lui

Dacă socoteala se corectează în favoarea condamnatului, efectul este concret: data eliberării se apropie, se deschid mai devreme posibilitatea de a lucra în exterior sau de a cere alte beneficii, iar familia poate planifica întoarcerea. Chiar și o reducere mică poate însemna luni de libertate. Pentru cel care are un loc de muncă așteptându-l, sau copii mici, diferența este mare. Totuși, nimeni nu poate ști dinainte dacă cererea va fi admisă.

Dacă cererea este respinsă, rămâne dezamăgirea, dar și claritatea: se știe acum că socoteala este corectă, iar energia poate fi îndreptată spre alte soluții. Respingerea nu închide definitiv calea; cererea se poate relua cu argumente sau probe noi. Din acest motiv, apărătorul nu cere totul deodată, ci pregătește fiecare cerere cu probe solide, pentru a nu pierde credibilitatea în fața judecătorului.

Pe durata procedurii, viața de zi cu zi continuă. Persoana execută pedeapsa, lucrează dacă are ocazia, comunică cu familia. Familia trimite documente, plătește apărătorul, se pregătește pentru toate posibilitățile. Se creează o tensiune între speranță și realism. O discuție sinceră cu apărătorul despre șansele reale ajută pe toată lumea. Cine locuiește în altă țară trebuie să țină cont de timpul necesar pentru a obține acte: o adeverință de detenție de la o autoritate străină poate dura mult.

Rețineți că nu orice neajuns este remediabil.

Ce nu trebuie făcut când se pregătește o cerere de executare

• Nu depuneți cereri fără apărător. O cerere prost redactată poate fi respinsă și poate știrbi credibilitatea celor ulterioare.
• Nu ascundeți hotărâri anterioare sau perioade de detenție, chiar dacă par defavorabile. Judecătorul verifică evidențele, iar omisiunile dăunează.
• Nu cereți toate lucrurile deodată, fără probe. Fiecare cerere trebuie să aibă documentele ei, altfel întregul demers pare nefondat.
• Nu plătiți intermediari care promit „să șteargă anii”. Decizia aparține judecătorului și nu poate fi cumpărată.
• Nu așteptați eliberarea pentru a corecta o socoteală greșită. Fiecare zi executată fără temei nu se mai poate recupera.
• Nu vă bazați pe poveștile altor deținuți. Fiecare dosar are particularități, iar ce a funcționat pentru un deținut poate să nu funcționeze pentru altul.
• Nu transmiteți familiei promisiuni de reducere. Spuneți doar că se pregătește o cerere și că răspunsul îl dă judecătorul.

Motivul este că această cale este o cale de precizie: se apără cu documente, cu calcule și cu hotărâri, nu cu argumente de principiu. Pregătirea atentă, sinceritatea față de apărător și răbdarea sunt cele mai utile instrumente.

Nu schimbați povestea de la o cerere la alta. Dacă ați explicat într-un fel la început și apoi altfel, judecătorul va compara și va avea îndoieli. Nu cereți apărătorului să „încerce orice”, fără să vedeți dacă documentele susțin cererea; mai bine puține cereri bine întemeiate decât multe slabe. Nu vă bazați pe memorie pentru date și locuri, ci pe acte. Și nu trimiteți familiei documente originale prin poștă obișnuită, fiindcă pot fi pierdute și nu se mai pot reface ușor.

Documentele care trebuie adunate pentru judecătorul de executare

• Toate hotărârile definitive, în copie certificată, cu mențiunea rămânerii definitive, pentru fiecare faptă care compune executarea.
• Ordinul de executare sau actul prin care s-a stabilit pedeapsa totală, pentru a se vedea cum au fost adunate sau calculate pedepsele.
• Dovezile detenției suferite, inclusiv în alt stat: adeverințe de la penitenciar, hotărâri străine, date de începere și de sfârșit, tradusă și legalizată.
• Actele acuzării și motivările hotărârilor, care arată cum au fost descrise faptele și dacă pot fi legate între ele.
• Dovezi că faptele au aparținut aceluiași plan: legături de loc, de timp, de mijloace, de colaboratori, de context economic.
• Cazierul judiciar și certificatul pentru procesele în curs, ca să se vadă toate înscrierile și eventualele hotărâri uitate.
• Documente despre pedepse deja stinse sau despre cauze survenite, cum ar fi o amnistie sau o iertare, dacă există.
• Datele de identitate și de ședere ale condamnatului, precum și adresa unde se pot recepționa comunicările.
• O cronologie scrisă, doar pentru apărător, cu faptele, hotărârile și perioadele de detenție, în ordine.

Cereți din timp copiile certificate, pentru că ele vin de la instanțe diferite și pot întârzia. Păstrați evidența fiecărei cereri, cu data și cu instituția, ca să nu cereți de mai multe ori.

Păstrați totul într-un dosar digital și o copie fizică, în locuri diferite, și notați unde se află.

Când hotărârile, perioadele de detenție și dovezile sunt în mai multe state

Pentru mulți români, dosarul de executare este împărțit între țări. O parte din pedeapsă a fost ispășită în România, o parte în Italia sau în alt stat, iar hotărârile au fost pronunțate la momente diferite. Judecătorul italian poate scădea perioadele de detenție suferite în străinătate, dar numai dacă sunt dovedite prin acte oficiale, în limba corectă și cu toate datele. Aceasta este adesea cea mai grea parte: cererea către o autoritate străină, răspunsul care întârzie, traducerea.

Familia din România poate ajuta mult, mergând la instituția care a deținut persoana și cerând adeverința cu datele exacte. Aceasta trebuie să arate când a început și când s-a încheiat detenția, în ce cauză și în ce regim. Documentul se traduce cu traducător autorizat și se legalizează, dacă se cere. Apărătorul din Italia va spune ce formă este acceptată. Fără aceste acte, judecătorul nu poate scădea perioada, oricât de convingătoare ar fi povestea.

Dacă există și o procedură în România legată de aceleași fapte, apărătorii din țările implicate trebuie să comunice, pentru că ceea ce se stabilește într-o parte influențează cealaltă parte. Consulatul poate ajuta la comunicarea cu instituțiile din România, dar nu este apărător și nu poate decide asupra calculului. Notați toate datele cu grijă, pentru că o diferență de câteva zile între documente poate duce la respingerea cererii sau la amânare.

Cum lucrează studioul pe dosarele de executare

Scrieți la avvmassimoromano@gmail.com sau sunați și spuneți ce hotărâri aveți, unde ați executat și ce pedeapsă totală vi s-a comunicat. Trimiteți fotografii ale actelor. Studioul le citește în aceeași zi și face o verificare inițială: dacă socoteala pare corectă, dacă lipsesc hotărâri și dacă sunt perioade de detenție care ar putea fi scăzute.

În discuție, studioul reconstituie cu dumneavoastră istoricul: ce fapte s-au petrecut, când, în ce context și cu ce persoane, pentru a vedea dacă pot fi privite ca un tot. Apoi îndrumă spre obținerea actelor lipsă și pregătește cererea către judecătorul de executare. Nu se promite niciun rezultat. Discuțiile se poartă în limba română, iar actele pentru instanță se redactează în limba procedurii și vi se explică înainte de depunere.

Studioul lucrează din Roma, Milano și Neapole și poate fi contactat și în afara programului în cazuri urgente. Când persoana este în penitenciar, vizita se face după regulile instituției, iar familia primește rezumate scurte, cu acordul persoanei. Onorariul se stabilește în scris înainte de începere. După fiecare etapă aveți la dispoziție un rezumat cu termenele și cu pașii următori. Dacă sunt necesare acte din România sau din alt stat, studioul se coordonează cu un coleg de acolo.

Studioul explică și ce se întâmplă după depunerea cererii: când se fixează audierea, ce poate fi cerut suplimentar și cum se comunică decizia.

Întrebări pentru apărător despre cererea către judecătorul de executare

• Ce vicii pot fi invocate în cazul meu: pedeapsă ilegală, sumă greșită, fapte legate, detenție necontabilizată sau pedeapsă stinsă?
• Faptele din hotărârile mele pot fi privite ca parte dintr-un plan comun, și ce probe sunt necesare pentru a o arăta?
• Detenția suferită în alt stat poate fi scăzută, și ce acte trebuie să obțin de acolo, în ce formă?
• Ce se întâmplă dacă cererea este respinsă, și o pot relua cu argumente noi sau cu alte probe?
• Cât durează de obicei o procedură de acest tip, și ce pot face ca să nu se prelungească fără rost?
• Cum se schimbă data eliberării dacă cererea este admisă, și când pot cere alte beneficii?
• Pot cere mai multe lucruri în același timp, sau este mai bine să le prezint pe rând?
• Cine suportă cheltuielile procedurii și ce se întâmplă cu eventualele sume plătite în plus?
• Cum informăm familia, fără să-i dăm speranțe nefondate, și ce documente poate aduce ea din România?

Notați răspunsurile. În această materie, un calcul corect, făcut cu documentele în față, valorează mai mult decât orice presupunere, iar o notă clară vă ajută să nu confundați ce speranțe aveți cu ce se poate cere realist.

Întrebați și cum se verifică dacă toate hotărârile mele au fost luate în calcul, și dacă există o hotărâre care nu apare în ordinul de executare.

Termeni din hotărâri și din cererile de executare

• incidente di esecuzione: incidentul de executare, procedura prin care se contestă sau se corectează modul în care se execută o hotărâre definitivă.
• giudice dell'esecuzione: judecătorul de executare, cel care a pronunțat hotărârea și care poate interveni asupra socotelii pedepsei.
• cumulo: cumulul pedepselor, recalcularea atunci când există mai multe hotărâri, cu respectarea limitelor legale.
• continuazione: continuarea, atunci când faptele aparțin aceluiași plan și sunt apreciate ca un tot, cu reducere de pedeapsă.
• fungibilità: scăderea detenției deja suferite, inclusiv în străinătate, din pedeapsa care trebuie executată.
• pena illegale: pedeapsa ilegală, calculată în afara limitelor legii sau devenită astfel ulterior.
• sentenza irrevocabile: hotărârea definitivă, care nu mai poate fi atacată prin căile obișnuite.

Termenii apar în ordinul de executare și în hotărârile judecătorului. Dacă citiți cumulo lângă continuazione, există o discuție despre cum se adună sau se leagă faptele. Cereți apărătorului să vă explice ce termen se aplică dosarului dumneavoastră.

Citiți aceste cuvinte împreună cu apărătorul, direct pe ordinul de executare, ca să vedeți cum a fost alcătuită pedeapsa totală. De regulă, se observă repede dacă hotărârile au fost însumate simplu sau dacă s-a aplicat vreo regulă de reducere. Cereți să vi se marcheze pe document fiecare pedeapsă componentă, cu data hotărârii, instanța și faptele. Păstrați o copie a acestei analize și trimiteți-o familiei, pentru ca toți să înțeleagă pe ce se sprijină cererea. Dacă dosarul include hotărâri străine, adăugați lângă termenul italian echivalentul din documentul original, ca traducerea să nu schimbe sensul.