Dosarele economice: sechestrul lovește primul

Ce se schimbă în viața celui lovit de sechestru

Un sechestru într-un dosar economic nu așteaptă sentința: lovește în ziua în care este executat. Conturile bancare se blochează, salariul nu mai intră, rata la bancă nu se mai poate plăti, iar cardul nu mai merge la casă. Cei din jur află repede, pentru că plățile către furnizori se opresc, iar angajații cer explicații. Casa sau terenul pot fi vizate printr-o măsură care nu permite vânzarea sau ipotecarea.

Pentru un om de afaceri român care are o firmă în Italia sau care a lucrat cu parteneri italieni, efectele trec granița. Un cont românesc poate fi atins prin cooperare, iar banca din România cere explicații. Un credit în derulare poate fi reevaluat, o asigurare suplimentară poate fi cerută din nou, iar un contract important poate fi pus în pericol de simpla veste a anchetei.

Viața personală se schimbă și ea: copiii care studiază în străinătate, o călătorie planificată, o cumpărare, o sumă promisă familiei. Mulți își dau seama târziu că sechestrul nu este o pedeapsă, ci o măsură pentru a păstra o sumă care ar putea fi confiscată la final; dar efectul practic este același cu al unei sancțiuni. De aceea pasul de început după executare este un inventar exact: ce a fost blocat, în ce sumă, în ce cont și pe ce temei. Fără el, nu se poate contesta nimic și nu se poate cere deblocarea unei părți necesare traiului.

Cine ajunge pe această pagină

Administratorul unei societăți care a primit o comunicare a unui sechestru pe conturi și nu mai poate plăti salarii. Se întreabă dacă este vizat el personal sau firma, dacă poate cere deblocarea unei sume pentru nevoi curente și cine trebuie înștiințat în interior.

Un acționar sau un asociat dintr-o societate română care are legături cu Italia, care află că partenerul italian este investigat și că i se cer documente. Nu știe dacă este martor, suspect sau doar un terț, și nu înțelege de ce banca i-a cerut explicații despre o plată veche.

Un contabil sau un consilier fiscal care a întocmit documente pentru o firmă și care află că acele documente sunt acum în centrul unei acuzații. Se întreabă ce risc are personal și ce trebuie să spună. În fine, familia: o soție care vede că firma soțului este blocată și nu știe dacă propriile conturi sunt în pericol, sau părinții care au dat o asigurare pentru un împrumut și acum se tem pentru casă. Toți au nevoie de aceeași informație la început: cine este vizat, pentru ce sumă și din ce moment.

Mai este administratorul unei firme românești care a făcut afaceri cu o firmă italiană și află, de la bancă sau de la un partener, că firma italiană a fost lovită de o măsură. Se întreabă dacă și el este în pericol, dacă plățile primite sunt „curate” și dacă trebuie să oprească livrările. Răspunsul depinde de ce a primit și de ce a făcut cu banii, dar nevoia de început este aceeași: o cronologie a tranzacțiilor.

Ce adunați pentru a contesta cifra

Cifra de pe care se calculează sechestrul se atacă cu documente, nu cu argumente generale. Contabilitatea face diferența. Adunați:

• Actul de sechestru și procesul-verbal de executare, cu data, suma și conturile vizate. Fără ele nu se știe de unde începe termenul de contestare.
• Bilanțurile, balanțele și registrele contabile pentru perioada contestată, cu notele explicative.
• Facturile și contractele care justifică veniturile și costurile: ce s-a vândut, cui, la ce preț, cu ce cheltuieli.
• Extrasele de cont pentru toate conturile firmei și, dacă e cazul, personale, pentru a arăta fluxurile reale.
• Declarațiile fiscale depuse, cu dovada transmiterii.
• Corespondența cu contabilul și cu consilierul fiscal, care arată cum s-au făcut calculele.
• Statul de plată și contractele cu angajații, pentru a arăta ce sume sunt necesare pentru salarii și pentru continuarea activității.
• Actele de înregistrare ale societății și structura asociaților, actualizate.

Cereți copii certificate ale ce se poate, apoi păstrați totul într-un spațiu separat de sistemul contabil al firmei.

Adăugați o listă a conturilor deschise în Italia și în România, cu data deschiderii, scopul și persoanele cu drept de semnătură. Pregătiți lista bunurilor mari (imobile, vehicule, participații), cu actele de proprietate și cu cine le folosește. Notați creditele în curs și asigurările date de firmă sau de persoane fizice, deoarece blocajele pot declanșa clauze de rambursare anticipată. Cereți băncii să vă confirme în scris ce conturi sunt blocate și de când, ca să puteți indica exact ce se contestă. Dacă firma are un sistem de contabilitate online, cereți o copie a registrelor cu data exportului, pentru a dovedi că nu s-a umblat la ele ulterior.

Contestați sechestrul, cereți deblocarea parțială sau negociați

Aveți de ales între mai multe direcții și niciuna nu este gratuită.

Contestarea sechestrului. Se face într-un termen scurt, fixat de lege, de la executare. Merită când cifra pare supraevaluată, când sumele vizate nu au legătură cu faptele sau când bunurile aparțin unor terți. Prețul este că cereți examinarea dosarului într-un moment în care apărarea nu a văzut încă toate probele, iar rezultatul nu este sigur.

Cererea de deblocare parțială. Se bazează pe necesități reale: salarii, taxe, chirii, hrană, tratamente. Este mai ușor de susținut decât o contestare generală și poate aduce o ușurare rapidă. Prețul este că recunoașteți implicit existența blocajului și trebuie să dovediți fiecare nevoie cu documente.

Negocierea sau o soluție de consens cu acuzarea, de pildă restituirea voluntară a unor sume sau acoperirea lor printr-o altă formă. Poate evita măsuri mai grele. Prețul este riscul de a fi citit ca recunoaștere. O astfel de cale nu se alege fără o analiză atentă a probelor.

Nu lăsați să treacă termenul în așteptarea unui „semn”: nimeni nu va suna să vă spună că a început să curgă.

Orice cale ați alege, nu o alegeți din frică. Cereți avocatului să vă arate calculul pe care s-a bazat sechestrul și să vă spună ce se poate contesta, ce nu și cu ce probe. Decizia se ia pe cifre, nu pe presimțiri. Dacă firma este vizată și ea, stabiliți de la început cine hotărăște în numele ei, ca să nu apară contradicții între poziția societății și cea a administratorului.

Ce nu faceți după un sechestru

• Nu mutați bani sau bunuri în alte conturi sau pe numele rudelor. Operațiunile făcute după anchetă sunt examinate și pot atrage acuzații noi.
• Nu retrageți numerar din orice cont rămas liber, în grabă. Retragerile mari atrag atenție și pot fi citite ca ascundere.
• Nu cereți contabilului să „corecteze” registrele. Orice modificare după apariția dosarului se vede și agravează poziția.
• Nu vorbiți cu bănci, clienți sau parteneri înainte de a avea un mesaj stabilit împreună cu apărarea.
• Nu semnați proceduri sau declarații în italiană fără traducere și avocat. Un cuvânt înțeles greșit rămâne în dosar.
• Nu continuați să plătiți selectiv unii furnizori în detrimentul altora. Ordinea plăților poate fi examinată.
• Nu discutați dosarul în grupuri de afaceri sau pe rețele sociale. Informațiile circulă, iar o frază poate fi citată împotriva dumneavoastră.

Mai evitați să trimiteți mesaje către parteneri în care „recunoașteți” sau „explicați” greșeli contabile fără să fi verificat: mesajele devin probe. Nu angajați un contabil nou pentru a „reface” registrele pe loc. Nu faceți plăți către rude sau către firme apropiate din aceeași perioadă, dacă nu au o justificare clară. Nu vă prezentați la bancă cu o poziție agresivă; o discuție calmă, cu acte, obține mai mult. Nu transferați bani către conturi din străinătate, în afara circuitului obișnuit. Nu publicați situații financiare pe care nu le puteți apăra. Nu schimbați adresa sediului fără a anunța avocatul. Nu lăsați de izbeliște obligațiile fiscale curente: neplata lor poate deschide un alt dosar.

Întrebările despre cifra sechestrului

• Pe ce cifră s-a calculat sechestrul și din ce perioadă provine? Pot vedea calculul?
• Cifra include sume brute în loc de nete, perioade fără legătură sau sume repetate? Cum se arată asta cu acte?
• În ce termen se poate contesta sechestrul și de când curge, exact, pentru mine?
• Pot cere deblocarea unei sume pentru salarii, taxe sau traiul familiei? Ce probe trebuie?
• Sunt vizate și conturile mele personale sau doar cele ale firmei? Cum verific?
• Ce rol are contabilul meu în apărare și ce trebuie să-i cer?
• Societatea este și ea vizată, separat de persoanele fizice? Cum se coordonează apărările?
• Ce se întâmplă cu conturile din România: pot fi atinse prin cooperare între state?
• Cum comunic cu banca, cu clienții și cu angajații fără să mă dezavantajez?

Cereți răspunsuri legate de documentele dumneavoastră, nu generale. În dosarele economice, o cifră greșită cu mici procente poate schimba valoarea blocată.

Întrebați și cum se prezintă dovada că o sumă nu provine din fapta contestată, ce se întâmplă cu dobânzile și cu taxele la conturile blocate, cine administrează bunurile sechestrate și dacă puteți continua să le folosiți. Întrebați dacă firma poate continua activitatea de bază în timpul sechestrului și cu ce limite. Notați răspunsurile și cereți un calendar al pașilor. Păstrați o evidență cu data fiecărei întrebări și a răspunsului primit.

Când firma e în România, contul în Italia, iar partenerul în altă țară

Dosarele economice transfrontaliere au un defect de care cei implicați se lovesc mereu: documentele sunt în locuri diferite. Contabilitatea firmei poate fi ținută în România, plățile s-au făcut în Italia, partenerii sunt în alte țări, iar corespondența este în limbi diferite. Acuzarea italiană vede o parte a imaginii și o întregește cu ce primește prin cooperare, care se mișcă lent.

Pentru apărare, asta înseamnă că trebuie reconstituit fluxul real al banilor și al mărfurilor, din România și din Italia, în ordine cronologică. Traducerile contează mai mult decât în alte dosare: un termen contabil tradus aproximativ poate schimba sensul unei înregistrări. Cereți traduceri atente, cu originalul alături, și verificați denumirile conturilor și ale operațiunilor.

Banca din România poate primi o cerere de informații sau o măsură venită din Italia și va cere explicații. Cereți ajutor unui avocat din România care cunoaște procedurile locale, în coordonare cu cel din Italia. Consulatul nu intervine în astfel de dosare. Programul diferit al instituțiilor, zilele libere și poșta lentă pot face ca un termen din Italia să fie ratat din cauza unei adrese vechi din România; verificați unde sunt trimise notificările și cine le primește. Dacă firma are un contabil în fiecare țară, stabiliți o singură persoană care răspunde de coordonare.

Dacă firma are filiale în mai multe țări, verificați din timp care entitate a făcut plățile contestate și din ce cont.

Cuvintele pe care le veți găsi pe acte

• Sechestru: blocarea unor sume sau bunuri în timpul anchetei, pentru a asigura o confiscare viitoare. Nu este o condamnare.
• Profit presupus: suma pe care acuzarea o consideră obținută din faptă și pe care calculează sechestrul; este de regulă atacabilă.
• Contestare: cererea de reexaminare a măsurii, într-un termen fixat de lege de la executare.
• Executare: momentul în care măsura este pusă în aplicare efectiv; de el curge termenul.
• Participații: părți deținute într-o societate; pot fi vizate de sechestru ca orice alt bun.
• Entitate: societatea ca subiect separat de persoanele care o conduc, uneori cu dosar propriu.

Dacă un termen de pe act nu este aici, cereți explicația și notați-o. Într-un dosar economic, diferența dintre „brut” și „net”, dintre „cont” și „participație” poate decide soarta unei contestații.

Veți întâlni „conturi”, „participații” și „imobile”, categoriile de bunuri vizate de sechestru. Pentru fiecare, actul indică ce anume a fost blocat: un cont întreg, o sumă din cont, o participație la o societate, un imobil. Cereți o listă separată, cu valorile și cu data executării, și comparați-o cu ce are banca. Observați și diferența dintre „sumă” și „valoare”: o sumă este o cifră exactă, iar o valoare este o evaluare. În contestare, aceste cuvinte decid ce se atacă și cu ce argumente. Dacă documentul folosește o abreviere, cereți forma întreagă. Dacă o parte a documentului este ștearsă sau ilizibilă, cereți altă copie, pentru că nu o puteți contesta fără să o citiți.

Cum lucrează studioul în dosarele economice

Începem cu actul de sechestru: îl fotografiați și ni-l trimiteți, prin e-mail sau mesaj, împreună cu orice proces-verbal de executare. În convorbirea inițială stabilim ce a fost blocat, când a fost executat și până când se poate contesta. Nu trebuie să veniți la birou ca să începem.

Mandatul se dă în scris, de la distanță. Cerem apoi copiile dosarului, analizăm cum s-a calculat cifra și lucrăm împreună cu contabilul dumneavoastră sau cu un consultant contabil pentru a reconstitui sumele reale. Pregătim contestarea sau cererea de deblocare, cu probe despre nevoi. Dacă firma este vizată separat, propunem apărări distincte. Convorbirile se pot purta în română.

Studioul are birouri la Roma, Milano și Napoli și poate lucra cu un coleg din România pentru documente locale. Nu estimăm la telefon dacă sechestrul va fi ridicat și nu promitem un rezultat; spunem ce se poate contesta, cu ce probe și până când. Contactul este pe pagina dedicată, iar un mesaj cu data executării este un bun punct de plecare.

Pentru dosarele cu mai multe firme, facem o hartă simplă a entităților și a conturilor, în română, pe care o actualizăm la fiecare pas. Ea ajută pe toată lumea să vadă ce este vizat și ce nu. Stabilim cine din conducere primește comunicările noastre și în ce format. Cerem periodic confirmarea că datele de contact sunt corecte.