Participarea la distanță

Alegerea dintre drumul până în Italia și legătura video

Cine locuiește în România și are o convocare în Italia se află, de obicei, în fața unei alegeri care costă bani, concediu și nervi. Iată bivii reali și prețul fiecăruia.

Mergeți fizic sau cereți participarea la distanță. Drumul înseamnă bilet, cazare, zile libere cerute angajatorului și, uneori, un copil lăsat la rude. În schimb, prezența în sală arată judecătorului cine sunteți și elimină orice dubiu legat de legătura tehnică. Participarea prin legătură audiovizuală scutește de drum, dar nu este o regulă generală: se poate numai în situațiile pe care le prevede legea, iar cererea trebuie făcută de apărător, în scris, la timp și cu motive. Dacă cererea este respinsă și vă aflați acasă, riscați să lipsiți de la un act la care trebuia să fiți.

Cereți acum sau așteptați să vedeți ce se hotărăște. O cerere trimisă din timp lasă instanței răgaz să răspundă, iar dumneavoastră să vă organizați călătoria dacă răspunsul este negativ. O cerere trimisă în clipa de la urmă nu asigură nimic și vă poate lăsa fără timp pentru a reacționa. Ceea ce nu se poate face este să presupuneți că răspunsul va fi favorabil și să nu cumpărați nimic.

Un act pe care îl puteți face în scris. Unele acte nu cer prezența fizică, deoarece forma scrisă este suficientă. Dacă apărătorul vă spune că actul respectiv se poate depune prin el, drumul nu mai este necesar. Întrebați mereu, înainte de a rezerva ceva, dacă prezența dumneavoastră este cu adevărat obligatorie pentru actul respectiv.

Prețul unei greșeli în aceste alegeri este de obicei o absență declarată, iar consecințele ei se discută cu avocatul, nu cu prietenii.

Cine caută informații despre procesul la distanță

O situație frecventă este a unui român care s-a întors acasă după ce a lucrat în Italia și care capătă acolo o citație sau află că dosarul său a mers înainte. Nu are bani pentru zboruri repetate, iar angajatorul din România nu înțelege de ce trebuie să lipsească din nou. Se întreabă dacă nu cumva se poate prezenta în fața judecătorului dintr-o cameră de acasă sau de la un oficiu din orașul lui.

Altă situație este a unui deținut sau a familiei lui. Persoana aflată în detenție poate participa la ședințe în anumite situații prevăzute de lege prin legătură video, fără a fi dusă în sală, iar familia vrea să știe dacă și cum poate vedea sau auzi ceva din ce se petrece. Cei apropiați se întreabă și dacă apărătorul trebuie să fie lângă deținut sau în sală.

O situație diferită este a unui martor sau a unei persoane vătămate care a revenit în România și care este chemată să declare. Ascultarea poate avea loc prin instrumentele de cooperare judiciară, fără deplasare, dar cere pregătire: cine face cererea, cine asigură sala, cine traduce.

Toate aceste persoane au aceeași întrebare: ce se poate face de la distanță și ce nu. Pagina pornește de la principiul că legătura audiovizuală este o excepție reglementată, nu un drept pe care îl puteți folosi când doriți.

Ce se schimbă în viața de zi cu zi când ședința e pe ecran

Participarea de la distanță pare comodă, dar are cerințe pe care mulți le descoperă târziu. Ziua ședinței trebuie să fie liberă la fel ca pentru un drum, pentru că ora la care veți fi chemat nu este sigură: ședințele se pot întârzia, iar legătura se face când ajunge rândul dosarului dumneavoastră. Cine are un program de muncă strict trebuie să cadă de acord cu angajatorul în avans.

Locul de unde vă conectați contează. O cameră liniștită, cu internet stabil, fără copii care intră și fără zgomot de fundal este indispensabilă, iar un telefon aflat într-o mașină sau pe un șantier nu este potrivit. Dacă acasă nu aveți o conexiune bună, trebuie să căutați un loc unde puteți fi singur, iar costul acestui loc intră în bugetul dumneavoastră.

Familia suferă schimbări mici, dar reale. Cei din casă trebuie să știe să nu intre în cameră și să nu facă zgomot, iar copiii să fie supravegheați de altcineva. Dacă statutul dumneavoastră în România presupune controale sau prezentări periodice, trebuie să vă asigurați că ziua ședinței nu se suprapune cu alte obligații.

În sfârșit, mulți oameni se simt mai puțin tensionați când nu călătoresc, dar și mai puțin pregătiți, pentru că nu au contactul direct cu avocatul înainte de ședință. De aceea merită stabilită o convorbire separată, în ajunul ședinței.

Greșeli de evitat în ziua legăturii video

Comportamentul la o ședință pe ecran se judecă la fel ca în sală. Evitați următoarele.

• Nu vă conectați din mașină, din stradă sau dintr-un loc public; instanța poate considera lipsit de seriozitate un participant care nu este într-un spațiu potrivit.
• Nu lăsați pe nimeni să stea lângă dumneavoastră în cameră, nici măcar o rudă, fără să anunțați; prezența altora poate fi privită ca o influență asupra declarației.
• Nu înregistrați ședința și nu faceți capturi de ecran, deoarece asta poate atrage sancțiuni.
• Nu trimiteți linkul de conectare altcuiva și nu îl postați, pentru că el este destinat numai persoanelor chemate.
• Nu închideți legătura pe cont propriu dacă se întrerupe imaginea; reîncercați și anunțați imediat apărătorul.
• Nu vorbiți peste interpret și nu răspundeți înainte să se termine traducerea întrebării.
• Nu citiți un text pregătit de altcineva și nu acceptați șoapte din afara camerei; declarația trebuie să fie a dumneavoastră.
• Nu presupuneți că, fiind acasă, tonul poate fi mai relaxat; vestimentația și atitudinea contează.

Fiecare dintre aceste greșeli se vede pe ecran și poate fi consemnată.

Mulți se gândesc la ținută și la cameră doar în dimineața ședinței. Faceți un test în ajun, îmbrăcați-vă ca pentru o ședință în sală și lăsați telefonul pe silențios, ca nicio notificare să nu întrerupă cuvântul judecătorului sau al interpretului.

Ce pregătiți înainte de o participare prin legătură audiovizuală

O ședință de la distanță se bazează pe pregătire tehnică și pe acte la îndemână. Verificați următoarele, cu zile înainte, nu în dimineața ședinței.

• Documentul de identitate, valabil, pe care îl puteți arăta în fața camerei, pentru că persoana trebuie identificată înainte de a vorbi.
• Convocarea sau comunicarea trimisă, cu data, ora și, dacă există, adresa de conectare, tipărită sau salvată într-un fișier ușor de găsit.
• Un calculator sau un telefon cu cameră și microfon funcționale, încărcat sau conectat la priză, și o variantă de rezervă pregătită pentru cazul în care aparatul cedează.
• O conexiune la internet testată la aceeași oră la care va avea loc ședința, pentru că rețeaua se încarcă diferit în cursul zilei.
• Numărul de telefon al apărătorului și al interpretului, dacă este cazul, notate pe hârtie, în caz că aplicația nu funcționează.
• Copii ale actelor pe care apărătorul ar putea să vi le ceară în timpul ședinței, într-un dosar deschis pe ecran.
• Un pahar cu apă și o foaie cu întrebările dumneavoastră, ca să nu vă pierdeți șirul gândurilor.
• O persoană de încredere care să știe că vă aflați într-o ședință și să nu vă deranjeze.

Cereți apărătorului să facă un test tehnic înainte, dacă instanța îl permite.

Faceți un dosar digital cu toate aceste fișiere și trimiteți apărătorului lista lor, ca să știe exact ce aveți la îndemână.

Ședința între Italia și România: ce cere fiecare capăt al legăturii

Când vă aflați în România și judecătorul în Italia, participarea la distanță trece prin mai multe mâini. Pentru ascultări în alt stat membru se folosesc instrumentele de cooperare judiciară, ceea ce înseamnă că o cerere pornește dintr-un loc, trece printr-o autoritate și ajunge la alta. Acest drum ia timp, iar data ședinței nu se mută pentru că persoana nu a fost pregătită.

Fusurile orare dintre Italia și România diferă puțin, dar suficient cât să încurce: ora din convocare este ora locală a instanței, iar cine se conectează din România trebuie să verifice ora lui. O confuzie de acest fel poate însemna o absență. De aceea cereți apărătorului să vă scrie ora ambelor locuri.

Limba contează. Dacă nu vorbiți italiana, trebuie interpret, iar la o ședință pe ecran interpretul poate fi în sală, la distanță sau în alt loc. Trebuie să știți dinainte cum veți auzi traducerea. Actele pe care le prezentați trebuie traduse și, dacă vin din România, pot cere legalizări sau ștampile, ceea ce se pregătește din timp.

Consulatul României nu organizează ședințe și nu participă la ele, dar poate ajuta cu un spațiu sau cu o confirmare a identității, în funcție de situație. Dacă aveți și un dosar în România, informați toți apărătorii despre datele ședințelor, ca să nu se suprapună.

Cum se organizează lucrul cu studiul pentru o ședință la distanță

Contactul de început se face prin telefon sau prin e-mail, la avvmassimoromano@gmail.com. Ne trimiteți convocarea și ne spuneți unde locuiți, ce program de muncă aveți și ce acces aveți la internet. Pe baza acestora spunem dacă se poate cere participarea la distanță și cum se formulează cererea.

Dacă instanța acceptă, vă comunicăm modul de conectare, ora locală din Italia și ora corespunzătoare din România, și stabilim o convorbire de verificare în ajunul ședinței. Dacă instanța refuză, vă spunem cât mai repede, ca să vă puteți organiza drumul. În orice caz vă explicăm ce urmează să se întâmple în ședință, ca să nu fiți surprins.

Lucrăm în română și în italiană, cu interpret pentru alte limbi. Apărătorul poate fi în sală, iar dumneavoastră la distanță, și în acest caz stabilim un canal separat pentru comunicare privată, deoarece ecranul instanței nu este potrivit pentru confidențe. Sediile din Roma, Milano și Napoli ne permit să fim prezenți în sala în care se judecă dosarul. Familia este informată pe un singur canal, iar documentele se trimit scanate, originalele ajungând ulterior prin curier.

Nu promitem că instanța va accepta cererea; o formulăm și o susținem.

Dacă ședința se desfășoară la un ceas incomod pentru dumneavoastră, spuneți-ne din timp, pentru că uneori se poate cere o schimbare de oră sau o participare prin alt mijloc. Vă explicăm ce putem cere și ce depinde de instanță.

Întrebările de pus avocatului despre participarea la distanță

Cine nu a participat niciodată la o ședință pe ecran nu știe ce să întrebe. Iată ce merită clarificat.

• Pentru ședința mea, este prevăzută legătura audiovizuală sau trebuie să fiu prezent fizic?
• Cine face cererea și până când trebuie depusă, ca să rămână timp de răspuns?
• Ce se întâmplă dacă instanța respinge cererea după ce mi-am rezervat deja drumul?
• Unde va sta apărătorul meu: lângă mine, în sală sau în alt loc, și cum vorbim în privat?
• Cum aud traducerea, în ce limbă se desfășoară ședința și ce fac dacă nu înțeleg o întrebare?
• Ce acte nu se pot face la distanță și trebuie să fiu acolo pentru ele?
• Dacă pierd legătura în timpul ședinței, ce se consemnează și ce urmează?
• Pot fi ascultat ca martor din România fără să vin, și cine trebuie să trimită cererea?
• Ce dovadă a prezenței mele rămâne în dosar?

Cereți ca răspunsurile să fie confirmate în scris, ca să le aveți la îndemână în ziua ședinței.

Dacă nu aveți timp pentru toate, începeți cu întrebarea despre prezența obligatorie: răspunsul determină dacă mai aveți de cumpărat bilete, de cerut concediu și de aranjat cu familia. Restul se poate lămuri într-o convorbire ulterioară, înainte de ședință.

Cereți și o listă a lucrurilor pe care trebuie să le aveți lângă dumneavoastră în ședință, pentru a evita goana după acte în clipa de la urmă.

Cuvintele din actele despre ședințele la distanță

Convocările și deciziile despre participarea la distanță folosesc termeni pe care nu îi explică nimeni. Iată-i pe cei din această pagină.

• Legătură audiovizuală — conexiune prin imagine și sunet între sala de ședință și locul în care se află persoana.
• Persoane deținute — categoria care poate participa la ședințe prin legătură video, în ipotezele prevăzute de lege.
• Ascultarea martorilor — declarația unei persoane aflate în alt loc, cu autorizarea judecătorului.
• Autorizarea judecătorului — încuviințarea fără de care o ascultare la distanță nu poate avea loc.
• Cooperare judiciară — mecanismul prin care autoritățile din țări diferite își trimit cereri și asistență pentru ascultări.
• Stat membru — o țară din Uniunea Europeană; cooperarea cu ea are reguli proprii.
• Act care nu cere prezența fizică — act pentru care forma scrisă este suficientă.
• Ședință — întâlnirea în fața judecătorului în care se discută sau se administrează probe.
• Apărătorul — avocatul care vă reprezintă; locul în care se află contează pentru comunicarea privată.

Dacă un act folosește alt termen, trimiteți-ne fotografia lui și îl lămurim.

Când primiți un act cu aceste cuvinte, căutați data, ora și modul de conectare. Dacă ceva lipsește sau nu e clar, scrieți imediat avocatului, pentru că o lămurire cerută din timp evită o absență care ar putea fi socotită nejustificată.