Tahograful: manipularea devine infracțiune

Șoferii care ajung pe această pagină și drumul care i-a adus aici

Cel mai des, cititorul este un șofer român de camion care tocmai a ieșit dintr-un control pe autostradă sau dintr-o parcare, unde i s-a descărcat cardul și i s-au cerut hârtii. A vorbit cu inspectorul prin gesturi, uneori cu un traducător la telefon, și a plecat cu un act pe care nu-l înțelege. Se întreabă dacă a trecut linia de la o simplă încălcare la o infracțiune, pentru că i s-a spus un cuvânt care sună grav.

Alt cititor este omul care a făcut ceva din necesitate: a folosit cardul altui coleg, a conectat un dispozitiv pe care i l-a dat dispeceratul sau a lăsat aparatul să înregistreze «odihnă» în timp ce muncea. Poate nu a știut că este altceva decât a depăși timpul de conducere; poate a știut, dar presiunea livrării a cântărit mai mult. Acum află că planul se schimbă și că este vorba de fals.

În sfârșit, ajung aici administratorii de firme de transport și dispecerii, care văd că șoferul lor a fost oprit și că firma ar putea fi trasă la răspundere. Ei vor să afle ce risc au și ce trebuie să păstreze. Pagina aceasta se adresează tuturor, pentru că deosebirea dintre planul administrativ și cel penal, schimbă poziția fiecăruia.

Mai ajung aici și soții sau părinții șoferilor, care citesc un mesaj scurt, «am avut un control», și nu știu ce înseamnă. Pentru ei, pagina arată ce întrebări merită puse la întoarcerea omului acasă.

Ce decideți în orele de după controlul care a deschis dosarul

O alegere este dacă semnați actul de control. Dacă faptele sunt exacte, semnătura nu schimbă mare lucru. Dacă actul descrie ceva ce nu s-a întâmplat, de exemplu un dispozitiv care nu era la bord sau un card care era al dumneavoastră, semnătura poate fi folosită ca acord. Puteți scrie pe act ce contestați sau puteți cere un interpret. Prețul este că controlul se prelungește și că vă pierdeți ceva din timpul de livrare.

Alta este dacă răspundeți imediat la întrebările inspectorului despre cine v-a dat dispozitivul sau cine a cerut să conduceți mai mult. Să spuneți totul poate părea cinstit, dar protejează firma doar dacă declarația este exactă și gândită; să tăceți vă păstrează libertatea de a vorbi mai târziu, dar poate duce la reținerea vehiculului sau la oprirea cursei. Compromisul practic este să cereți un apărător și să dați acum doar datele de identificare.

Alegerea finală privește firma: o anunțați imediat sau așteptați? Dacă o anunțați, firma poate trimite un înlocuitor pentru marfă și poate lua măsuri; dacă o anunțați fără pregătire, poate lua o decizie împotriva dumneavoastră, de exemplu să vă concedieze. Orice mesaj scris către firmă poate fi cerut mai târziu; scrieți faptele, nu acuzații. Aceste alegeri nu se fac pe cont propriu, în mijlocul nopții, ci după ce vorbiți cu cineva care cunoaște procedura.

Notați, pentru fiecare alegere, ora și locul în care ați făcut-o; apărătorul va avea nevoie de ele.

Ce documente păstrați din cursă și de la firmă

Dosarul unui șofer se sprijină pe date care dispar repede din memorie. Adunați:

• Cardul de conducător, descărcările lui și toate foile de înregistrare din perioada în cauză, în copie. Arată ce s-a înregistrat în fapt.
• Actul întocmit la control, cu toate paginile, cu data, locul și numele agentului, plus orice document privind sancțiunea.
• Programul de curse și ordinele de transport: cine a stabilit orele de plecare și de sosire, ce termene de livrare au fost date.
• Mesajele cu dispeceratul și cu firma, mai ales cele în care se cere să se ajungă la o oră anume. Ele arată presiunea și răspunderea firmei.
• Contractul de muncă și fișa postului, care arată ce instrucțiuni ați avut despre timpi de conducere și despre tahograf.
• Dovada instruirii privind folosirea aparatului, dacă ați făcut-o, și eventualele regulamente interne ale firmei.
• Actele vehiculului: număr, tipul aparatului, datele verificării recente. Un aparat defect nu este același lucru cu un aparat manipulat.
• Bonurile de combustibil, taxele de drum și parcare, care fixează locul și ora în care vehiculul se afla.
• Permisul și documentele de ședere, cu valabilitatea lor.

Păstrați totul într-un dosar digital, cu nume de fișier care spun ce conțin, și trimiteți-l apărătorului în ordinea datelor. Dacă firma are originalele, cereți-i în scris copii, cu data cererii. Un refuz al firmei de a vă da documentele este el însuși un fapt care trebuie consemnat. Nu descărcați și nu modificați date din aparat pe cont propriu după control.

Ce se schimbă în meseria de șofer și în viața de acasă

Pentru un șofer, permisul este meseria, iar orice faptă legată de tahograf pune în joc permisul. O sancțiune administrativă, chiar grea, duce la puncte sau la oprirea temporară a conducerii, dar un dosar de fals poate afecta aptitudinea pentru meserie și încrederea angajatorilor. Companiile de transport verifică de obicei istoricul înainte de a angaja, iar o procedură deschisă poate însemna refuzul unui contract bun.

Veniturile se resimt imediat. Un vehicul reținut sau o cursă oprită înseamnă zile fără câștig, iar plata în funcție de curse face ca fiecare zi pierdută să conteze. Cheltuielile continuă: rata, chiria, bunurile personale rămase în cabină. Dacă firma se desolidarizează de șofer, el rămâne să plătească personal ce i se cere, iar suma poate fi mare.

Acasă, familia din România află de obicei târziu și neclar. O soție care vede că omul nu mai sună așa cum făcea sau că nu a mai trimis bani se întreabă ce se petrece. Copiii nu înțeleg de ce tata nu se întoarce la timp. Cei care muncesc luni la rând în străinătate pot prefera să nu spună nimic, ceea ce încordează și mai mult relațiile. De aceea, un cuvânt cinstit dat familiei, fără detalii inutile, e preferabil tăcerii prelungite.

Dacă permisul este afectat, un coleg poate prelua cursa, dar contractul rămâne al dumneavoastră. Discutați cu apărătorul înainte de a vorbi cu firma despre eventuale concedieri sau schimbări de post.

Întrebări de pus avocatului, înainte de orice declarație

Șoferii pun rar întrebările care contează. Iată-le:

• Fapta mea ține de planul administrativ sau de cel penal, și ce o face să treacă dintr-un plan în celălalt?
• Lipsa cardului sau folosirea cardului altcuiva poate deveni penală, și în ce condiții?
• Ce înseamnă că a avea la bord un dispozitiv de alterare este suficient, chiar dacă nu l-am folosit?
• Ce rol are firma, și pot arăta că am lucrat sub presiunea unor termene impuse de ea?
• Ce pot contesta în actul de control și în ce formă, fără să-mi strice poziția?
• Cum se leagă controlul din Italia de eventuale controale în alte țări prin care trec?
• Ce se întâmplă cu permisul meu și cu dreptul de a conduce în timpul procedurii?
• Cine plătește sancțiunile și cheltuielile, și cum mă protejez de o cerere de despăgubire a firmei?

Mergeți la discuție cu o schiță a săptămânii în care s-a petrecut fapta: unde ați dormit, unde ați oprit, cine v-a dat programul. Nu trebuie să fie exactă la minut, ci cinstită. Cereți apărătorului să spună ce din ea poate fi verificat cu aparatul și ce nu. Întrebați dacă firma are un interes diferit de al dumneavoastră și dacă este indicat să aveți un apărător separat. Întrebați cum se vor calcula sancțiunile administrative și dacă pot fi contestate în același timp cu o eventuală procedură penală. În fine, cereți o listă a lucrurilor pe care să le păstrați în cabină și a celor pe care să nu le atingeți până la clarificare.

Ce nu faceți la un control și după el

În cabină, sub presiunea unui control, apar reflexe care strică mai târziu. Evitați:

• Să dați cardul altui coleg sau să arătați altul decât al dumneavoastră. Din problemă administrativă devine fals.
• Să dezactivați sau să deconectați aparatul în fața agentului. Gestul poate fi privit ca manipulare chiar dacă aveați alt motiv.
• Să ștergeți date, să resetați aparatul sau să schimbați foile după ce ați aflat de control.
• Să semnați un act pe care nu-l înțelegeți; cereți un traducător sau scrieți că nu l-ați înțeles.
• Să acceptați ca firma să vă dicteze ce să spuneți. Interesele voastre pot diverge.
• Să mințiți despre timpii de odihnă. Aparatul și mesajele din telefon arată altceva.
• Să discutați în grupuri de șoferi despre cum se «ocolește» controlul. Mesajele pot ajunge în dosar.
• Să conduceți mai departe, în aceeași stare, după ce ați fost oprit. Încă o abatere agravează poziția.

Într-un control pe drum, adrenalina și teama de a pierde cursa duc la reacții pe care apoi nu le mai puteți repara. Un șofer care îi spune agentului ce dispecerul i-a cerut să facă poate crede că scapă de răspundere, când de fapt recunoaște o faptă și pune firma în atenție. Altul, care spune că nu a știut nimic despre un dispozitiv găsit în cabină, riscă să fie contrazis de mesajele din telefon. Cel mai sigur este să rămâneți calm, să arătați documentele cerute, să cereți interpret și să nu comentați nimic în plus până când puteți vorbi cu un apărător. Tăcerea aceasta nu este vinovăție, ci prudență.

Controalele de pe drum, de la o țară la alta

Un șofer român care transportă marfă prin Italia poate fi controlat în orice țară traversată, iar datele aparatului ajung să fie comparate peste frontiere. Un card descărcat într-o țară poate fi cerut într-alta, iar un control făcut în Italia poate duce la verificarea cursei anterioare, făcută în alt stat. De aceea ceea ce spuneți într-un loc trebuie să se potrivească cu ce ați spus în altul.

Limba este dificultatea cea mai la vedere: actul de control este în italiană, iar discuția cu inspectorul se desfășoară de multe ori în engleză sau prin gesturi. Pentru declarații este necesar un interpret, iar numele lui trebuie să apară în act. Nu semnați pe baza unei traduceri făcute de colegul de pe parcare. Firma, de regulă cu sediul în România, trebuie să trimită documentele de transport, uneori traduse, iar acestea circulă prin e-mail și prin curier.

Consulatul poate indica un apărător și poate ajuta la comunicarea cu familia, dar nu intervine în procedură. Fusul orar este mic, însă un șofer aflat pe drum nu poate fi sunat oricând, iar un apel pierdut poate însemna ore pierdute. Dacă există o procedură și în România, de exemplu o amendă sau o verificare la firmă, apărătorii din România și din Italia trebuie să cunoască pașii celuilalt. Vehiculul și marfa pot fi reținute, caz în care clientul trebuie anunțat prin firmă, nu prin șofer.

Cum preluăm cazul unui șofer după un control

Contactul de început poate fi scurt: un mesaj la avvmassimoromano@gmail.com cu fotografia actului de control, în română, și câteva rânduri despre ce s-a întâmplat. Dacă sunteți pe drum, folosiți numărul de pe pagina de contact și spuneți unde vă aflați. Nu trebuie să lăsați camionul fără supraveghere pentru a ne vorbi; spuneți când puteți fi sunat.

De la sediile din Roma, Milano sau Napoli, după locul unde a avut loc controlul, analizăm actul și stabilim ce plan este în joc. Vă explicăm, în română, ce poate fi contestat și cum, și ce nu trebuie spus înainte de a avea documentele în față. Dacă firma este implicată, discutăm separat cu reprezentanții ei și cu dumneavoastră, ca să nu se amestece interesele.

Când sunt necesare acte din România, de exemplu de la firma de transport sau de la autoritatea care a eliberat cardul, ne ocupăm împreună cu un corespondent local. Informăm șoferul și familia după fiecare etapă, în cuvinte simple. Nu anunțăm rezultatul; spunem ce se poate cere și cu ce acte.

Dacă vehiculul este reținut, ne interesăm unde se află și cum se poate recupera marfa; dacă a fost oprită cursa, discutăm cum se informează clientul. Pentru șoferii care lucrează în mai multe țări, urmărim și posibilitatea ca fapta să fi fost înregistrată altundeva și ne coordonăm cu un coleg local. Dacă ați fost oprit, sunați la numărul de pe pagina de contact și lăsați un mesaj dacă nu răspundem; mesajul scris pe e-mail rămâne dovada orei la care ne-ați contactat.

Termenii din dosarul unui șofer

Actele conțin câteva expresii care se repetă. Tahograful este aparatul care înregistrează timpii de conducere și de odihnă ai vehiculului. Timpii de conducere sunt limitele de timp în care un șofer poate conduce fără pauză; depășirea lor produce, de regulă, o sancțiune administrativă, cu puncte sau cu oprire. Cardul este instrumentul personal al șoferului, în care aparatul înscrie datele.

Manipularea aparatului este o faptă penală de fals în înscrisuri, diferită de simpla depășire a timpilor. Folosirea unui dispozitiv de alterare este penală chiar și numai prin deținerea la bord. Natura mixtă a lipsei cardului sau a folosirii cardului altcuiva arată că fapta poate rămâne administrativă sau poate deveni penală, după împrejurări.

Sancțiunea este consecința administrativă, de obicei bani, puncte sau oprire. Răspunderea firmei privește situațiile în care ea a cerut sau a tolerat încălcarea. Controalele transfrontaliere sunt verificările făcute într-o țară pe baza unor date din alta. Dacă un cuvânt de pe actul dumneavoastră nu este aici, nu îl deduceți după asemănarea cu româna; cereți să vi se explice.

Puncte sunt reducerile aplicate permisului pentru anumite abateri, iar oprirea înseamnă suspendarea temporară a dreptului de a conduce sau reținerea vehiculului până la clarificări. Fals în înscrisuri descrie alterarea unei evidențe oficiale, aici a datelor aparatului, și este diferit de o simplă depășire a timpilor. Dacă un cuvânt nu este aici, cereți să vi se explice.